Actualităţi internaţionale

Agenția Internațională a Energiei (IEA) atenționează asupra viitorului energetic al lumii

Agenția Internațională a Energiei (IEA) atenționează asupra viitorului energetic al lumii

 

La Conferința anuală World Energy Outlook (WEO), reprezentanțiii Agenției Internaționale a Energiei (IEA) au declarat că viitorul energetic al planetei este incert, iar consecințele pe termen lung sunt îngrijorătoare.

 

Fără o schimbare majoră în politicile energetice, lumea se află închisă într-un sistem nesigur și ineficient, bazat pe emisii de carbon.

Creșterea economică și demografică determină diminuarea rezervelor de energie în viitorul apropiat. Nu putem continua să ne bazăm pe o utilizare nesigură și neglijentă față de mediu a energiei” a afirmat Directorul Executiv al IEA, Maria van der Hoeven. “Guvernele trebuie să aplice măsuri mai ferme de alocare a investițiilor în tehnologii eficiente și ecologice. Accidentul nuclear de la Fukushima, tulburările din Orientul Mijlociu și din nordul Africii, ca și o creștere majoră a cererii energetice în 2010 au dus emisiile de carbon la un nivel record și reiterează urgența unei schimbări de proporții”.

Scenariul pentru schimbare al WEO ia în considerare angajamentele actuale ale statelor pentru o dezvoltare durabilă și estimează o creștere de 30% a cererii de energie până în 2035, iar 90% din această creștere va avea loc în economiile țărilor din afara OCDE.

China își consolidează poziția de lider mondial al consumului de energie și va depăși la acest capitol Statele Unite cu 70% până în 2035, deși – pe cap de locuitor – cererea va rămâne cu 50% mai redusă în China față de SUA. Ponderea combustibililor fosili în consumul primar de energie va scădea de la 81% în prezent la 75% în 2035, iar combustibilii regenerabili vor crește de la 13% astăzi la 18% în 2035, dar cu prețul majorării subvențiilor de la 64 de miliarde USD în 2010 la 250 de miliarde în 2035 – sume puse sub semnul întrebării în condițiile actualei austerități.

Presiunile pe termen scurt de pe piețele petroliere se diminuează odată cu reluarea livrărilor din Libia, dar prețul mediu al barilului de petrol va rămâne ridicat, estimările fiind de 120 USD/baril (pe baza cotațiilor din 2010).

Se vor înregistra creșteri la un număr mic de producători din Orientul Mijlociu și Africa de nord (MENA) – aceștia vor însuma 90% din creșterea estimată până în 2035. Dacă până în 2015 nu se vor investi în regiune cel puțin 60% din sumele necesare (100 de miliarde USD anual), se preconizează creșteri ale prețului de până la 150 USD/baril.

 

Cererea de petrol va crește de la 87 de miliarde de barili pe zi în 2010 la 99 de miliarde în 2035, iar diferența netă va veni de la domeniul transporturi din țările emergente. Numărul de automobile se va dubla, ajungând la 1,7 miliarde în 2035. Tehnologiile alternative, precum vehiculele hibride și electrice vor evolua, dar vor penetra cu greu piețele auto.

Utilizarea cărbunelui – pe care s-a bazat aproape 50% din creșterea energetică globală a ultimului deceniu – va crește până la ponderea de 65% în 2035. Această perspectivă este îngrijorătoare mai ales pentru China, care deține în prezent aproape jumătate din cererea globală. Termocentrale mai eficiente, tehnologii de captare și stocare, acestea sunt șansele pentru creșteri ale producției de cărbune, dar se confruntă cu bariere legislative, politice și tehnice care pun sub semnul întrebării dezvoltarea lor. Incidentul de la Fukushima a pus sub semnul întrebării viitorul energiei nucleare, astfel că se prevede o creștere a ponderii acesteia doar până la 70% în 2035, mai puțin decât se preconiza în 2010, pentru că multe țări și-au reconsiderat programele energetice nucleare.

Dar, în contextul creșterii incertitudinii în domeniul energiei, această abordare se poate schimba. Dacă s-ar reduce cu 50% contribuția energiei nucleare la necesarul global, s-ar muta accentul către zona energiilor regenerabile, ceea ce ar încetini ritmul de creștere și ar mări importurile, ar spori insecuritatea energetică și ar ridica costurile combaterii schimbărilor climatice.

 

Viitorul gazelor naturale este și mai incert: ponderea lor în mixul energetic va crește, apropiindu-se de cea a cărbunelui, estimându-se o intrare în “Epoca de aur a gazelor”.

Rusia va beneficia de creșterea cererii de gaze, dar se confruntă cu problema finanțării unor noi exploatări de petrol și gaze, mai scumpe, destinate îmbunătățirii eficienței sale energetice.

Dacă Rusia rămâne un furnizor important pentru piețele sale tradiționale din Europa, este momentul exporturilor de combustibili fosili către China și zona Asia-Pacific. În condițiile în care Rusia reușește să-și îmbunătățească eficiența energetică până la un nivel comparabil cu cel din țările OCDE, își poate reduce consumul primar de energie până la o treime din cel actual, ceea ce ar însemna o cantitate similară celei consumate în Marea Britanie, iar economiile rezultate doar la gaze naturale ar fi de 180 de miliarde metri cub, aproape de valoarea exporturilor nete ale Rusiei în 2010.

Predicțiile WEO în legătură cu emisiile de carbon sunt negative, în următorii 25 de ani acestea urmând să atingă nivelul de 75% al totalului pe ultimii 110 ani, ducând pe termen lung la o încălzire medie cu 3.5°C. Emisiile de gaze ale Chinei vor atinge (per-capital) media statelor OCDE până în 2035. Dacă noile politici nu sunt implementate, există riscul unei încălziri globale cu până la 6°C.

Fatih Birol, Economist-Șef al IEA, afirmă că “este tot mai dificil și costisitor să aplicăm obiectivele de securitate energetică și de mediu, în condițiile ignorării semnalelor de necesitate a investițiilor în energie nepoluantă și prin menținerea unei atitudini de blocare în infrastructura înalt-consumatoare de carbon”.

WEO a prezentat Scenariul 450, care trasează liniile directoare ale politicii energetice destinate limitării încălzirii globale cu doar 2°C.

80% din cantitatea de emisii permisă de Scenariul 450 în anul 2035 este deja alocată structurilor existente (centrale, clădiri, fabrici). Fără a întreprinde acțiuni eficiente până în 2017, infrastructura consumatoare de energie va genera întreaga cantitate de emisii de gaze acceptate de Scenariul 450 până în 2035. Amânarea acestor acțiuni reprezintă o falsă economie: pentru fiecare dolar care ar trebui investit în tehnologii nepoluante și nu este dirijat către sectorul energetic până în 2020, alți 4.30 dolari vor fi cheltuiți după 2020 pentru a compensa creșterea emisiilor. (DS)

Sursa: Comunicat IEA